În data de 15.05.2021, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Secretariatul General al Guvernului au publicat în dezbatere publică un proiect de Lege privind modificarea art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
La numai o lună de la publicarea în dezbatere publică a proiectului de Ordonanță de Urgentă privind modificarea art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, despre care am scris într-un articol precedent, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împreună cu Secretariatul General al Guvernului propun, de această dată printr-un proiect de Lege, modificarea articolului în cauză, evaluarea imobilelor urmând a se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul anterior emiterii deciziei de compensare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia.
Proiectul de Lege supus dezbaterii publice vine ca o consecință a pronunțării de către Curtea Constituțională a României a Deciziei nr. 189/2021 prin care a fost declarat neconstituțional art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013 în forma modificată a acestuia prin Legea nr. 219/2020, Decizie ce a fost publicată în M.O. nr. 466 din data de 04.05.2021.
Propunerea supusă dezbaterii publice vine să pună în acord dispozițiile neconstituționale ale art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, declarate ca atare atât prin Decizia CCR nr. 725/07.10.2020 cât și prin Decizia CCR nr. 189/2021, Decizii prin care s-a criticat maniera de evaluare diferită a imobilelor și de acordare a măsurilor compensatorii în funcție de categoria persoanelor beneficiare.
Prin propunerea de față se dorește unificarea mecanismului de evaluare și acordare a măsurilor compensatorii indiferent de categoria persoanelor beneficiare, fie ei titulari ai dreptului de proprietate, foști proprietari sau moștenitori legali ori testamentari ai acestora fie pe de altă parte dobânditori ai acestor drepturi prin acte juridice încheiate cu prima categorie de beneficiari.
Mecanismul de evaluare al imobilelor, propus prin proiectul de Lege supus dezbaterii publice, rezolvă problemele declarate de CCR ca fiind neconstituționale, cu toate acestea mențin inechitatea în raport cu persoanele ale căror imobile au fost restituite în natură respectiv față de aceia care au primit măsuri compensatorii anterior Legii nr. 111/2017 în sensul că, în cazul acestora, evaluarea imobilelor se va realiza în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, deși despăgubirile se acordă după zeci de ani iar în cele mai multe situații imobilele nu mai au aceeași categorie de folosință, diferențele de valoarea fiind considerabil mai mici.
Cum proiectul de Lege supus dezbaterii urmează să treacă prin Parlament pentru a fi votat, este interesant de urmărit care va fi forma finală a acestuia, respectiv consecvența puterii legislative, în contextul în care în luna martie a anului trecut, tot Parlamentul a adoptat Legea nr. 22/2020 de modificare a art. 21 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 în sensul că: evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională şi se exprimă în puncte, în forma modificată în anul precedent nefiind prevăzută mențiunea în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia ceea ce, așa cum am arătat, implică în multe cazuri o evaluare cu mult inferioară față de categoria de folosință a imobilului din prezent, cu toate că măsurile compensatorii se acordă după zeci de ani de la trecerea imobilelor în proprietatea statului.
